Ioan Buteanu - Liceul Gurahont

  Ioan Buteanu (n. 1821, Sighetu Marmației – d. 23 mai 1849, Iosășel) a fost unul din liderii revoluționarilor români transilvăneni de la 1848 și prefect al Zarandului în perioada 1848 - 1849.
      S-a născut la Sighetu Marmației, în anul 1821, (în alte surse este greșit scris Șomcuta Mare, acolo s-a născut tatăl său), într-o veche familie nobilă din Țara Chioarului.[1] A urmat gimnaziul în Baia Mare și Carei, iar dreptul la Cluj și Zagreb. A fost timp de trei ani cancelist la Tabula Regia din Târgu Mureș (curtea de apel a Transilvaniei). După ce a obținut diploma de avocat s-a stabilit în Abrud, unde îl găsesc și evenimentele din 1848. Generalul austriac Anton Puchner l-a numit administrator al Zarandului, iar Comitetul Național Român l-a desemnat prefect în acea regiune.
      În data de 15 mai 1848 a ținut o cuvântare la Adunarea de la Blaj, în care a criticat intenția revoluționarilor maghiari de unire a Transilvaniei cu Ungaria.
      Aflat la Sibiu în vara lui 1848, a primit o invitație de la Nicolae Bălcescu prin care îi cerea să se alăture revoluției muntene, dar fiind foarte prins de treburi nu a putut să-i dea curs. Însă i-a cerut lui Avram Iancu să pledeze în cadrul Comitetului național pentru a lua măsuri "ca să putem ajutora pe frații de dincolo".
      În timpul armistițiului din 1949 dintre revoluționarii maghiari și moții conduși de Avram Iancu, la 6 mai maiorul aventurier Imre Hatvani cu un detașament de revoluționari unguri a intrat prin surprindere în Abrud, i-a dezarmat pe români și s-a dedat la atrocități. În data de 7 mai prefecții Petru Dobra și Ioan Buteanu a fost luați prizonieri.[2] Dobra a fost împușcat la Abrud, iar Buteanu a fost trimis la Brad și închis. În data 19 mai maiorul Hatvani s-a retras din Abrud la Brad, apoi, prin Baia de Criș și Hălmagiu, la Gurahonț. În retragere l-a luat și pe Buteanu, pe care l-a spânzurat fără judecată în data de 23 mai 1849 la Iosășel.
      Ioan Buteanu a fost pictat de Barbu Iscovescu când acesta s-a aflat în Munții Apuseni, refugiat fiind alături de alți revoluționari munteni.
      În data de 23 mai 1999 Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș Vodă", la comemorarea a 150 de ani de la moartea prefectului Buteanu, a ridicat în centrul orașului Sighet un bust al său, iar pe casa memorială, azi transformată în lăcaș de cult, a fost amplasată o placă comemorativă.